Simptomele insuficienței hepatice: cum să recunoști semnele unui ficat bolnav?

Ficatul este un organ esențial pentru viață, implicat în peste 500 de procese metabolice — de la detoxifierea organismului până la producerea de proteine, enzime și factori de coagulare [1]. Atunci când funcțiile sale sunt afectate, întregul echilibru intern al organismului se modifică. O afecțiune gravă, care poate apărea brusc sau se poate instala lent, de-a lungul anilor, este insuficiența hepatică. Recunoașterea timpurie a simptomelor acesteia este foarte importantă, deoarece un ficat bolnav poate fi tratat și susținut eficient în fazele incipiente [2]. În continuare, vei descoperi care sunt simptomele insuficienței hepatice, ce diferențe există între formele acute și cronice, cum se stabilește diagnosticul și ce măsuri poți lua pentru a proteja sănătatea ficatului.

Ce este insuficiența hepatică?

Insuficiența hepatică apare atunci când funcțiile esențiale ale ficatului, precum metabolizarea substanțelor, producerea proteinelor și eliminarea toxinelor, nu mai pot fi îndeplinite. În absența unui tratament prompt, pot apărea dezechilibre grave în organism, care afectează sistemul digestiv, nervos și cardiovascular. Insuficiența hepatică poate fi acută sau cronică. Ambele forme necesită evaluare medicală de urgență, însă simptomele inițiale pot fi discrete, motiv pentru care este esențial să le recunoști [2][3].

Descoperă produse care susțin sănătatea ficatului

Le găsești în farmaciile:

Dr.Max Spring Farma

Principalele simptome ale insuficienței hepatice

Simptomele unui ficat bolnav variază în funcție de severitatea afectării și de rapiditatea cu care se instalează insuficiența hepatică. Cele mai frecvente semne clinice sunt:

• oboseală accentuată și scăderea capacității de concentrare;
• lipsa apetitului, greață și gust amar;
• icter – îngălbenirea pielii și a ochilor, determinată de creșterea bilirubinei;
• umflarea abdomenului (ascită) și retenție de lichide la nivelul membrelor inferioare;
• urină închisă la culoare și scaune decolorate;
• mâncărimi ale pielii, cauzate de acumularea de săruri biliare;
• confuzie, somnolență sau modificări de comportament, posibile semne ale encefalopatiei hepatice;
• tendința de sângerare, din cauza scăderii factorilor de coagulare.

Aceste simptome nu apar simultan, iar intensitatea lor diferă de la un pacient la altul. De multe ori, ele evoluează lent, fiind confundate cu stări de oboseală sau tulburări digestive minore [2][3].

Cauzele insuficienței hepatice

Insuficiența hepatică poate fi provocată de o gamă largă de afecțiuni sau factori agresivi asupra ficatului:

• hepatitele virale, în special hepatita B și hepatita C;
• abuzul de alcool, care duce la inflamație și fibroză hepatică;
• intoxicațiile medicamentoase (antipiretice, antibiotice, antifungice);
• anumite complicații rare ale sarcinii;
• expunerea la toxine sau substanțe chimice hepatotoxice.

În unele cazuri, insuficiența hepatică acută apare chiar la persoane fără antecedente hepatice, din cauza unei reacții neașteptate la medicamente sau a unei infecții virale severe [2][3].

Diferența dintre insuficiența hepatică acută și cea cronică

Insuficiența hepatică acută

Se caracterizează printr-o pierdere rapidă a funcției hepatice și poate evolua brusc, cu febră, dureri abdominale, icter și tulburări de conștiență. Fără intervenție medicală, există un risc vital major, deoarece toxinele se acumulează rapid în organism.

Insuficiența hepatică cronică

Aceasta se dezvoltă lent, uneori pe parcursul mai multor ani, fiind rezultatul unei boli hepatice netratate sau al unei inflamații persistente. Simptomele includ oboseală, scăderea în greutate, umflarea picioarelor și tulburări digestive. În timp, afectarea ficatului poate progresa spre ciroză și encefalopatie hepatică [2][3].

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul de insuficiență hepatică se bazează pe un ansamblu de investigații clinice și paraclinice. Medicul va recomanda:

• analize de sânge pentru evaluarea funcției hepatice (TGO, TGP, bilirubină, albumină, INR);
• ecografie abdominală pentru analiza dimensiunilor și a structurii ficatului;
• teste imagistice avansate (CT, RMN, elastografie) pentru identificarea leziunilor;
• teste virale (pentru hepatita B, C sau D);
• biopsie hepatică, în cazurile în care diagnosticul necesită confirmare histologică.

Aceste evaluări pot fi completate și de alte analize pentru sănătatea ficatului, recomandate periodic chiar și persoanelor aparent sănătoase, mai ales dacă există factori de risc precum consum de alcool sau tratamente medicamentoase de lungă durată [2][3].

Evoluția și complicațiile posibile

Netratată la timp, insuficiența hepatică poate duce la complicații severe:

• encefalopatie hepatică – acumularea de toxine în sânge, care afectează creierul;
• ascită – acumulare de lichid în cavitatea abdominală;
• infecții frecvente, prin slăbirea sistemului imunitar;
• tulburări de coagulare și sângerări spontane;
• insuficiență renală secundară (sindrom hepatorenal).

În stadiile avansate, poate fi necesar transplantul hepatic [2][3][4].

Cum poți sprijini sănătatea ficatului?

Prevenția rămâne cea mai eficientă metodă de protejare a ficatului. Iată câteva măsuri utile pentru reducerea riscului de insuficiență hepatică:

• consumul de alimente sănătoase, precum legume, fructe, cereale integrale și pește slab;
• evitarea alcoolului și a alimentelor procesate bogate în grăsimi trans;
• hidratare suficientă (1,5–2 litri de apă pe zi);
• activitate fizică regulată, cel puțin 30 de minute zilnic;
• limitarea automedicației și respectarea indicațiilor medicale.

Studiile recente arată că administrarea controlată de fosfolipide esențiale poate sprijini membranele celulare hepatice, contribuind la refacerea structurii ficatului și la reducerea stresului oxidativ. Acestea nu înlocuiesc tratamentul medical, dar pot fi integrate ca suport în menținerea funcției hepatice normale, la recomandarea specialistului [5].

Când trebuie să mergi la medic?

Prezintă-te de urgență la medic dacă observi:

• icter accentuat sau îngălbenirea bruscă a pielii;
• durere abdominală intensă, în special în partea dreaptă;
• greață persistentă, vărsături sau confuzie;
• sângerări neobișnuite (gingivale, nazale, cutanate);
• acumulare rapidă de lichid în abdomen sau membre;
• oboseală extremă și pierderea bruscă a apetitului.

Medicul specialist va efectua o evaluare completă pentru a identifica stadiul afecțiunii și a propune un plan de tratament. În cazurile severe, spitalizarea este obligatorie [2][3][4].

Insuficiența hepatică este o afecțiune serioasă, dar recunoașterea precoce a simptomelor și intervenția medicală rapidă pot face diferența între o evoluție favorabilă și una complicată. Acordă atenție semnalelor transmise de corp, efectuează periodic analize și consultă medicul la primele semne de disfuncție.

Atenție: Informațiile din acest articol au un scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Dacă observi simptome precum cele prezentate, adresează-te medicului pentru evaluare și recomandări personalizate!

Surse de informare:

[1] “Liver: Anatomy and Functions.” Johns Hopkins Medicine, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/liver-anatomy-and-functions. Accesat in data de 28 Oct. 2025.

‌[2] “Liver Failure.” Healthdirect.gov.au, Healthdirect Australia, 11 Iul 2024, www.healthdirect.gov.au/liver-failure. Accesat in data de 28 Oct. 2025.

‌[3] “Signs & Symptoms of Liver Failure, Causes, Treatments.” Cleveland Clinic, 6 Sept. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/17819-liver-failure. Accesat in data de 28 Oct. 2025.

‌[4] “Complications of Liver Disease” American Liver Foundation, Mai 2022, liverfoundation.org/liver-diseases/complications-of-liver-disease/. Accesat in data de 28 Oct. 2025.

‌[5] McDermott, Annette. “What Is Phosphatidylcholine, and How Is It Used?” Healthline, Healthline Media, Feb. 2024, www.healthline.com/health/food-nutrition/phosphatidylcholine. Accesat in data de 28 Oct. 2025.