Durerea de ficat (hepatalgie): cauze comune și cum să recunoști simptomele

Durerea de ficat este un simptom despre care pacienții întreabă frecvent, mai ales atunci când se confruntă cu disconfort, presiune sau senzație de apăsare în partea dreaptă a abdomenului. Întrebarea „ficatul doare sau nu?” apare des, deoarece acest organ nu are receptori dureroși. Totuși, anumite afecțiuni pot duce la întinderea capsulei hepatice sau la inflamații ale structurilor din jur, ceea ce generează dureri resimțite în zona ficatului [1]. Te invităm să descoperi cum se manifestă hepatalgia, ce cauze poate avea, care sunt particularitățile durerii de ficat și ce semne ar trebui să te trimită la medic!

Ce înseamnă durerea de ficat și unde se localizează?

Durerea de ficat (hepatalgia) este un disconfort perceput în partea dreaptă a abdomenului, de obicei sub ultimele coaste. Pacienții o descriu variat:

Descoperă produse care susțin sănătatea ficatului

Le găsești în farmaciile:

Dr.Max Spring Farma

• durere surdă, constantă;
• senzație de presiune sau de „greutate” în zona dreaptă;
• durere proiectată spre umăr, spate sau omoplat.

Deși ficatul nu doare, capsula fibroasă care îl învelește (capsula Glisson) conține fibre nervoase și se poate tensiona atunci când organul crește în volum sau se inflamează. În plus, structurile din vecinătate – căile biliare, colecistul, mușchii intercostali sau diafragma – pot genera senzații confundate cu durerea hepatică [1][2][3].

Cauze frecvente ale durerii de ficat

Hepatalgia poate avea numeroase cauze, de la afecțiuni hepatice până la probleme biliare sau digestive resimțite în aceeași zonă. Printre cele mai frecvente se numără:

Afecțiunile biliare

Pietrele la nivelul vezicii biliare sunt o cauză obișnuită de durere în hipocondrul drept. Dacă un calcul blochează tranzitul bilei, poate apărea colica biliară, o durere intensă, uneori însoțită de greață și vărsături. Impactul pe care îl are litiaza biliară asupra funcției hepatice este adesea subestimat, deși relația dintre cele două structuri este una strânsă [1][2].

Ficatul mărit (hepatomegalia)

Atunci când apare inflamația sau acumularea excesivă de grăsimi, ficatul se poate mări, iar capsula care îl învelește se întinde, generând durere. Pacienții cu ficat mărit pot prezenta simptome precum balonare sau presiune după mese, pe lângă disconfortul resimțit în partea dreaptă a abdomenului [3].

Hepatitele virale

Hepatitele virale, precum hepatita B, reprezintă o cauză importantă a durerii resimțite în zona ficatului, deoarece virusurile hepatice afectează în mod direct celulele hepatice și declanșează procese inflamatorii. În hepatita acută, inflamația poate duce la mărirea ușoară a ficatului, ceea ce tensionează capsula hepatică și provoacă sensibilitate sau disconfort în partea dreaptă, uneori însoțite de greață, oboseală intensă și scăderea apetitului. Unele persoane pot prezenta și urină închisă la culoare sau colorarea galbenă a pielii [1].

Steatoza hepatică

Depunerea de grăsime în celulele hepatice apare frecvent la persoanele cu obezitate, diabet sau consum crescut de alcool. Pe măsură ce acumularea progresează, poate apărea inflamația, care determină disconfort sau durere surdă în partea dreaptă a abdomenului [1][2].

Consumul de alcool

Alcoolul afectează în mod direct hepatocitele și favorizează inflamația hepatică. În timp, acest proces poate evolua către fibroză sau ciroză, iar durerea sau senzația de presiune pot fi primele semne ale deteriorării ficatului [1][4].

Infecțiile și inflamațiile căilor biliare

Infecțiile de tip colangită sau blocajele biliare pot genera durere intensă în partea dreaptă, mai ales dacă se asociază cu febră și icter. Aceste situații necesită evaluare medicală rapidă [4].

Traumatismele abdominale

Loviturile în zona abdominală dreaptă pot afecta ficatul sau structurile adiacente, producând durere acută. În unele cazuri, sensibilitatea accentuată la palpare poate indica o leziune care trebuie investigată [1][2].

Cum recunoști simptomele care pot indica o problemă hepatică?

Simptomele care pot însoți durerea și ridica suspiciunea unei afectări hepatice includ:

• oboseală accentuată;
• greață sau lipsa apetitului;
• îngălbenirea pielii sau a ochilor;
• urină închisă la culoare;
• scaune deschise la culoare;
• mâncărimi;
• balonare persistentă;
• sensibilitate în partea dreaptă.

Aceste semne sugerează inflamație, blocaj biliar sau disfuncții hepatice [1][2].

Analize utile când suspectezi o problemă hepatică

Pentru a stabili cauza durerii, medicul poate recomanda evaluări specifice ale funcției hepatice. Acestea includ:

Teste de sânge

Printre analizele cele mai importante se numără:

• TGP/ALT – este o enzimă prezentă în principal în celulele hepatice, iar valorile crescute indică inflamație sau afectare hepatică. Aceasta este una dintre cele mai sensibile analize pentru depistarea leziunilor hepatocelulare;
• TGO/AST – se găsește atât în ficat, cât și în mușchi sau inimă, motiv pentru care creșterea ei trebuie interpretată împreună cu ALT. Raportul AST/ALT poate orienta medicul către cauza afectării hepatice, inclusiv în consumul de alcool sau steatohepatită;
• GGT – este utilă pentru evaluarea căilor biliare și poate indica un blocaj biliar, inflamație sau consum cronic de alcool. Creșterea GGT împreună cu ALP sugerează adesea o problemă de drenaj biliar;
• fosfataza alcalină (ALP) – valorile crescute pot indica obstrucție biliară, colestază, inflamație a ductelor biliare sau, în unele cazuri, afecțiuni osoase, motiv pentru care interpretarea trebuie integrată cu restul analizelor;
• bilirubina totală și fracționată – bilirubina directă și indirectă ajută la diferențierea între icterul cauzat de probleme hepatice și cel cauzat de obstrucție biliară. Creșterea bilirubinei poate explica apariția colorării galbene a pielii și urinei închise la culoare [2][4][5].

Investigații imagistice

Ecografia abdominală este, de obicei, prima investigație imagistică recomandată, deoarece oferă informații rapide despre structura ficatului și prezența eventualelor formațiuni. Pentru o evaluare corectă, medicul ține cont de dimensiunile normale ale ficatului, iar depășirea acestor valori poate indica hepatomegalie, congestie sau steatoză. Ecografia ajută și la evaluarea căilor biliare și a colecistului.

Alte investigații

• elastografie – măsoară rigiditatea țesutului hepatic și ajută la depistarea fibrozei sau cirozei într-un stadiu timpuriu;
• CT sau RMN – oferă imagini detaliate ale ficatului și ale structurilor din jur;
• teste virale hepatice – includ determinarea markerilor pentru virusurile hepatitice (HBV, HCV etc.);
• markeri autoimuni – sunt folosiți pentru diagnosticarea hepatitelor autoimune sau a colangitelor asociate cu afecțiuni imunologice [2][4][5].

Durere de ficat sau alt tip de durere?

Deseori, durerea abdominală dreaptă nu este cauzată de ficat, ci de:

• colica biliară – produce durere intensă, de obicei după mese grase;
• distensia intestinală – poate genera presiune sau crampe în partea dreaptă;
• contracturi musculare – determină durere localizată, accentuată la mișcare;
• probleme pulmonare bazale – pot iradia durerea în abdomenul superior drept;
• nevralgii – dau dureri ascuțite sau arsură de-a lungul coastelor.

Durerea hepatică autentică este, de obicei, surdă, profundă și asociată cu simptome sistemice.

Când să mergi la medic?

Este necesară evaluarea medicală dacă:

• durerea persistă sau se agravează;
• apar icter, febră sau greață severă;
• ai o boală hepatică diagnosticată;
• te confrunți cu pierdere inexplicabilă în greutate.

Durerea în zona ficatului poate avea multiple cauze și nu trebuie ignorată, mai ales când se asociază cu alte simptome. Evaluarea medicală și identificarea timpurie a cauzei sunt esențiale pentru menținerea sănătății hepatice.

Disclaimer: Informațiile au scop educațional și nu înlocuiesc consultația medicală. În cazul în care te confrunți cu dureri persistente sau simptome asociate, adresează-te unui medic!

Surse de informare:

[1] Ellis, Rachel Reiff. “Liver Pain: Symptoms, Causes, and Location.” WebMD, 4 Sept. 2018, www.webmd.com/fatty-liver-disease/digest-liver-pain-causes. Accesat în data de 14 Nov. 2025.

‌[2] Watson, Kathryn. “Liver Pain.” Healthline, Healthline Media, 13 Apr. 2017, www.healthline.com/health/liver-pain. Accesat în data de 14 Nov. 2025.

‌[3] “Enlarged Liver-Enlarged Liver – Symptoms & Causes – Mayo Clinic.” Mayo Clinic, 2025, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/enlarged-liver/symptoms-causes/syc-20372167. Accesat în data de 14 Nov. 2025.

[4] Higuera, Valencia. “What to Know about Liver Pain.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 3 May 2017, www.medicalnewstoday.com/articles/317259#contacting-a-doctor. Accesat în data de 14 Nov. 2025.

‌[5] “Symptoms of Liver Disease.” British Liver Trust, 30 May 2025, britishlivertrust.org.uk/information-and-support/liver-health-2/symptoms-of-liver-disease/. Accesat în data de 14 Nov. 2025.