Funcțiile ficatului: ce trebuie să știi despre importanța ficatului în organismul tău?

Ficatul este unul dintre cele mai complexe și importante organe din corpul uman. Situat în partea dreaptă a abdomenului, sub diafragmă, acesta îndeplinește sute de procese vitale – de la detoxifiere și metabolism, până la producerea de proteine și reglarea nivelului de glucoză din sânge. Înțelegerea funcțiilor ficatului este esențială pentru a menține o stare bună de sănătate și pentru a preveni bolile hepatice. În continuare, vei afla care este rolul ficatului în organism, ce procese susține și cum îl poți proteja prin alimentație, monitorizare și îngrijire corespunzătoare!

Rolul ficatului în organism

Ficatul este un adevărat „laborator” biologic. Cu o greutate medie de 1,4–1,6 kilograme, el primește sânge din două surse — vena portă și artera hepatică —, procesează substanțele nutritive și filtrează toxinele.

Descoperă produse care susțin sănătatea ficatului

Le găsești în farmaciile:

Dr.Max Spring Farma

Principalele funcții ale ficatului sunt:

• metabolizarea nutrienților: transformă carbohidrații, lipidele și proteinele în energie sau în substanțe care pot fi depozitate;
• detoxifierea: procesează medicamentele, alcoolul și toxinele alimentare;
• producerea bilei: esențială pentru digestia și absorbția grăsimilor;
• sinteza proteinelor plasmatice (albumina și factorii de coagulare);
• depozitarea vitaminelor și a mineralelor: în special vitaminele A, D, E, K și B12;
• reglarea nivelului de zahăr din sânge prin transformarea glucozei în glicogen;
• susținerea imunității prin filtrarea agenților patogeni.

Toate aceste procese explică rolul ficatului în menținerea echilibrului general al organismului [1][2].

Rolul ficatului în digestie

Una dintre funcțiile esențiale ale ficatului este producerea bilei, un lichid galben-verzui implicat în digestia grăsimilor. Bila este stocată temporar în vezica biliară și eliberată în intestinul subțire în timpul meselor bogate în lipide.

Bila conține săruri biliare, colesterol și bilirubină — substanțe care emulsionează grăsimile și facilitează absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K). Dacă fluxul biliar este perturbat, digestia devine dificilă, iar organismul absoarbe mai puține substanțe nutritive. Tulburările la acest nivel pot duce la balonare, greață și chiar ficat mărit [1][2] [3].

Un ficat sănătos are o capacitate remarcabilă de regenerare, însă oboseala hepatică, stresul sau alimentația bogată în grăsimi pot încetini acest proces. În astfel de cazuri, este esențială o dietă echilibrată, bogată în antioxidanți și grăsimi nesaturate, alături de hidratare corespunzătoare [3].

Funcția de detoxifiere

Printre cele mai importante funcții ale ficatului se numără eliminarea toxinelor. Acesta filtrează aproximativ 1,5 litri de sânge pe minut și transformă substanțele nocive în compuși inofensivi, care sunt apoi eliminați prin urină sau bilă.

Substanțele detoxifiate de ficat includ:

• alcoolul;
• medicamentele sintetice;
• aditivii alimentari și pesticidele;
• produșii de degradare celulară [4].

Pentru ca acest proces să se desfășoare eficient, ficatul are nevoie de enzime specifice și de un aport constant de nutrienți. Dacă ficatul este suprasolicitat, se pot acumula produși toxici în organism, cauzând oboseală, tulburări digestive sau valori crescute ale transaminazelor. Pentru a preveni aceste situații, este recomandată monitorizarea medicală regulată prin analize pentru sănătatea ficatului.

Valorile crescute ale TGO, TGP sau GGT pot indica o afectare hepatică temporară sau cronică. De exemplu, un TGP crescut poate semnala inflamație sau stres oxidativ la nivelul ficatului [5].

Metabolismul și stocarea nutrienților

O altă funcție majoră a ficatului este implicarea sa în metabolismul general al organismului. Ficatul transformă:

• glucoza în glicogen, pentru a fi stocată și utilizată atunci când nivelul de zahăr din sânge scade;
• aminoacizii în proteine esențiale;
• grăsimile în acizi grași și colesterol, folosiți în sinteza celulară.

De asemenea, ficatul stochează cantități importante de vitamine și minerale — în special fier, cupru, vitamina B12 și folat — și le eliberează în sânge atunci când organismul are nevoie. Acest rol de „depozit” face ca ficatul să fie un regulator vital al metabolismului energetic și al echilibrului nutrițional [4].

Când ficatul nu mai funcționează corect, pot apărea dezechilibre metabolice, creșteri ale colesterolului și acumulări de grăsimi în țesuturile hepatice. În timp, acestea pot conduce la afecțiuni care necesită evaluare și tratament personalizat [3][5].

Susținerea funcției imunitare

Ficatul joacă și un rol important în sistemul imunitar, acționând ca un filtru biologic. El captează bacteriile și antigenii care circulă prin sângele venos portal, prevenind astfel infecțiile sistemice. Totodată, ficatul produce proteine implicate în răspunsul imun, cum ar fi complementul și proteina C-reactivă. Acestea ajută organismul să identifice și să elimine agenții patogeni [1][4].

În cazul unor infecții virale, cum este hepatita B, ficatul devine vulnerabil, iar sistemul imunitar poate reacționa exagerat, generând inflamație cronică. De aceea, monitorizarea periodică și adoptarea unui stil de viață echilibrat sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor [3].

Sprijin pentru ficat: alimentație și suplimente

Pentru menținerea unei bune funcționări hepatice, se recomandă un regim echilibrat, bazat pe:

• fructe și legume crude – bogate în antioxidanți și fibre;
• pește și carne slabă – surse de proteine de calitate;
• uleiuri vegetale presate la rece – care conțin acizi grași nesaturați;
• hidratare suficientă – pentru susținerea proceselor de detoxifiere [6].

Evitarea alcoolului, a prăjelilor și a produselor procesate este, de asemenea, fundamentală pentru sănătatea ficatului. În plus, studiile arată că administrarea de fosfolipide esențiale poate susține refacerea membranelor celulare hepatice și poate reduce stresul oxidativ. Acestea se administrează de obicei sub formă de capsule, după mesele principale, conform recomandării medicului.

În perioadele de efort fizic sau psihic intens, precum și în cazul unui regim alimentar dezechilibrat, suplimentarea cu fosfatidilcolină – un compus cu efect hepatoprotector – poate contribui la regenerarea ficatului și la îmbunătățirea metabolismului lipidic [7].

Când să te adresezi medicului?

Ficatul are o capacitate mare de adaptare, dar simptomele subtile nu trebuie ignorate. Consultă un medic dacă observi:

• oboseală persistentă;
• greață sau pierderea apetitului;
• durere în partea dreaptă a abdomenului superior;
• urină închisă la culoare;
• icter (îngălbenirea pielii sau a ochilor).

Aceste manifestări pot fi semnele inflamației hepatice sau ale unei afecțiuni, precum boala polichistică hepatică. Diagnosticarea precoce și ajustarea stilului de viață pot preveni complicațiile pe termen lung [3].

Monitorizarea periodică a sănătății hepatice

Pentru a menține funcțiile hepatice în parametri normali, este recomandat un control anual, mai ales pentru persoanele care consumă medicamente pe termen lung sau au afecțiuni metabolice. Prin analize de sânge simple, medicul poate evalua valorile TGO, TGP și bilirubina, pentru a analiza starea generală a ficatului.

Dacă aceste analize indică modificări, se pot recomanda investigații imagistice suplimentare — ecografie, RMN sau CT — pentru o evaluare completă. În unele cazuri, monitorizarea pe termen lung este esențială pentru a preveni deteriorarea funcției hepatice [3][5].

Pentru a proteja acest organ esențial, adoptă o dietă echilibrată, evită factorii nocivi și efectuează periodic analize medicale. De asemenea, reține că administrarea responsabilă de fosfolipide esențiale, la recomandarea medicului, poate sprijini refacerea și menținerea funcțiilor hepatice în parametri optimi [7].

Surse de informare:

[1] “Liver: Anatomy and Functions.” Johns Hopkins Medicine, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/liver-anatomy-and-functions. Accesat în data de 27 Oct. 2025.

‌[2] “Liver: Where It’s Located, Function & Anatomy.” Cleveland Clinic, 18 Feb. 2021, my.clevelandclinic.org/health/body/21481-liver. Accesat în data de 27 Oct. 2025.

‌[3] “Liver Problems – Diagnosis and Treatment” Mayoclinic.org, 2025, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/liver-problems/diagnosis-treatment/drc-20374507. Accesat în data de 27 Oct. 2025.

‌[4] Kalra, Arjun, et al. “Physiology, Liver.” Nih.gov, StatPearls Publishing, Mai 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK535438/. Accesat în data de 27 Oct. 2025.

‌[5] “Liver Function Tests” Mayoclinic.org, 2025, www.mayoclinic.org/tests-procedures/liver-function-tests/about/pac-20394595. Accesat în data de 27 Oct. 2025.

‌[6] “Best and Worst Foods for Your Liver.” WebMD, 2025, www.webmd.com/fatty-liver-disease/ss/slideshow-best-and-worst-foods-for-your-liver. Accesat în data de 27 Oct. 2025.

‌[7] McDermott, Annette. “What Is Phosphatidylcholine, and How Is It Used?” Healthline, Healthline Media, Feb. 2024, www.healthline.com/health/food-nutrition/phosphatidylcholine. Accesat în data de 27 Oct. 2025.