Cum metabolizează ficatul grăsimile și colesterolul?

Ficatul este principalul organ care intervine în metabolismul lipidic. Toate procesele majore care implică grăsimile — absorbție, transformare, sinteză, depozitare, transport și eliminare — necesită implicarea ficatului. În mod normal, acest mecanism funcționează eficient și menține valorile colesterolului și ale trigliceridelor în limite sănătoase. Însă atunci când apare suprasolicitarea metabolică, ficatul reacționează prin acumularea grăsimilor, modificări ale fluxului biliar și perturbări ale colesterolului seric total, ale colesterolului „bun” (HDL) și ale colesterolului „rău” (LDL) [1][2]. Iată cum procesează ficatul lipidele, mai exact, de ce se modifică valorile colesterolului, care sunt semnele unei afectări hepatice și ce măsuri pot ajuta la menținerea unui metabolism lipidic sănătos.

Rolul ficatului în digestia și absorbția grăsimilor

Pentru ca organismul să poată utiliza grăsimile din alimentație, acestea trebuie mai întâi emulsionate și transformate în particule ușor de absorbit. Acest proces depinde de secreția bilei, produsă continuu de ficat și eliberată în intestin în timpul digestiei. Bila facilitează digestia grăsimilor și permite absorbția acizilor grași, a colesterolului și a vitaminelor liposolubile (A, D, E, K). Orice perturbare a fluxului biliar — inflamație, obstrucție sau deficit funcțional — poate afecta întregul metabolism lipidic și poate provoca simptome precum balonare postprandială, greață, disconfort abdominal și creșterea colesterolului seric [1][2][3].

Descoperă produse care susțin sănătatea ficatului

Le găsești în farmaciile:

Dr.Max Spring Farma

Cum transformă ficatul grăsimile și colesterolul?

În ficat, lipidele sunt procesate prin mai multe mecanisme:

Beta-oxidarea acizilor grași

Acest proces transformă acizii grași în energie. Totuși, când ficatul este suprasolicitat, eficiența beta-oxidării scade, ceea ce favorizează acumularea trigliceridelor.

Lipogeneza (producerea de grăsimi noi)

Atunci când există exces de carbohidrați sau un aport caloric prea mare, ficatul transformă surplusul în trigliceride.

Sinteza colesterolului

Ficatul produce majoritatea cantității de colesterol din organism. Acesta are rol structural, hormonal și metabolic — însă în exces devine nociv, mai ales când crește fracția LDL.

Eliminarea colesterolului

Colesterolul în exces este transformat în acizi biliari și eliminat. Dacă fluxul biliar este afectat, ficatul nu poate elimina eficient colesterolul, ceea ce duce la valori crescute [1][2].

Colesterol bun și colesterol rău: cum le reglează ficatul?

În organism, există mai multe tipuri de colesterol:

• LDL (colesterolul „rău”) — poate pătrunde în pereții vasculari, favorizând ateroscleroza;
• VLDL (un alt tip de colesterol „rău”) — transportă trigliceridele din ficat către țesuturi. Creșterea VLDL indică supraproducție de lipide hepatice;
• HDL (colesterolul „bun”) — preia colesterolul din țesuturi și îl aduce înapoi la ficat pentru eliminare.

Un ficat sănătos menține valori normale ale colesterolului prin echilibrarea acestor fracții. În schimb, un ficat afectat metabolic produce mai mult VLDL și LDL, reduce HDL și favorizează creșterea colesterolului seric total [4][5].

Steatoza hepatică și acumularea de grăsimi în ficat

Cea mai frecventă consecință a metabolismului lipidic afectat este steatoza hepatică — acumularea excesivă de grăsimi în celulele hepatice.

Steatoza poate fi:

• metabolică (non-alcoolică) — asociată cu rezistență la insulină, obezitate, sindrom metabolic;
• alcoolică — determinată de consumul repetat de alcool.

Această afecțiune evoluează lent, însă poate progresa către steatohepatită, fibroză și chiar ciroză hepatică. Diagnosticul necesită analize specifice precum transaminaze, ecografie hepatică și evaluarea fracțiilor lipidice. În multe cazuri, steatoza hepatică poate fi identificată printr-un set de analize esențiale recomandate în ghidurile clinice.

În contextul unei funcții hepatice afectate, pot apărea semne precum oboseală, disconfort abdominal și modificări ale valorilor colesterolului. De asemenea, un ficat mărit este frecvent întâlnit în stadiile incipiente ale steatozei sau inflamației hepatice [6].

Cum influențează stilul de viață nivelul de colesterol și grăsimi hepatice?

Un element central în prevenirea acumulării grăsimilor hepatice este dieta. Persoanele cu risc metabolic pot beneficia de un regim alimentar pentru ficat gras, bazat pe legume, cereale integrale, proteine slabe și reducerea alimentelor bogate în zahăr sau grăsimi saturate.

Pe lângă alimentație, activitatea fizică este esențială pentru reducerea trigliceridelor și îmbunătățirea sensibilității la insulină. Somnul adecvat, reducerea consumului de alcool și controlul greutății contribuie și ele la menținerea unui metabolism lipidic echilibrat [6].

Colesterol mare: când indică o problemă hepatică?

Valorile crescute ale colesterolului pot apărea în:

• supraproducția hepatică de trigliceride și VLDL;
• afectarea fluxului biliar;
• inflamația cronică;
• rezistență la insulină;
• steatoză hepatică;
• consum excesiv de alcool.

În aceste situații, ficatul devine incapabil să proceseze grăsimile în ritm optim, iar lipidele se acumulează în sânge. O evaluare hepatică periodică ajută la depistarea precoce a dezechilibrelor metabolice [4].

Digestia grăsimilor: rolul bilei și implicațiile pentru colesterol

Ficatul produce bila, esențială pentru digestia grăsimilor. În lipsa acesteia, organismul nu poate absorbi corect lipidele și colesterolul din alimentație. O funcție biliară deficitară poate determina simptome precum greață, intoleranță la alimente grase, balonare și creșterea valorilor colesterolului. Problemele biliare pot apărea în contextul inflamației hepatice, litiazei sau disfuncțiilor colecistului, influențând întreg metabolismul lipidic [1][2][3].

Ce poți face pentru a susține metabolismul grăsimilor?

• consumă alimente bogate în fibre (legume, fructe, ovăz, leguminoase);
• limitează grăsimile trans și alimentele procesate;
• optează pentru grăsimi nesaturate (ulei de măsline, avocado, pește gras);
• evită alcoolul;
• menține un aport adecvat de proteine de calitate;
• practică activitate fizică de cel puțin două ori pe săptămână;
• monitorizează periodic colesterolul și funcția hepatică și discută cu medicul despre suplimentele cu rol hepatoprotector [5][6].

Întrebări frecvente

Colesterolul mare indică întotdeauna o boală hepatică?

Nu. Acesta poate fi cauzat și de alimentație sau factori genetici, însă ficatul are un rol major în reglarea lipidelor.

Steatoza hepatică duce la colesterol crescut?

Da. Ficatul gras produce mai multe lipoproteine bogate în trigliceride.

Colesterolul poate scădea prin dietă?

Da, mai ales LDL și trigliceridele. Activitatea fizică, managementul greutății corporale și, uneori, administrarea de medicamente sunt, de asemenea, utile.

Colesterolul scăzut este periculos?

Valori foarte mici pot apărea în malnutriție sau boli hepatice avansate, dar aceste situații sunt rare.

Disclaimer:

Informațiile prezentate au rol informativ și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru interpretarea analizelor, stabilirea diagnosticului și alegerea tratamentului, adresează-te unui medic gastroenterolog sau hepatolog.

Surse de informare:

[1] Nguyen, P, et al. “Liver Lipid Metabolism.” Journal of Animal Physiology and Animal Nutrition, vol. 92, no. 3, 9 Mai 2008, pp. 272–283, onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1439-0396.2007.00752.x, https://doi.org/10.1111/j.1439-0396.2007.00752.x. Accesat în data de 20 Nov. 2025.

‌[2] Reddy, Janardan K, and M Sambasiva Rao. “Lipid Metabolism and Liver Inflammation. II. Fatty Liver Disease and Fatty Acid Oxidation.” American Journal of Physiology-Gastrointestinal and Liver Physiology, vol. 290, no. 5, 7 Apr. 2006, pp. G852–G858, journals.physiology.org/doi/full/10.1152/ajpgi.00521.2005, https://doi.org/10.1152/ajpgi.00521.2005. Accesat în data de 20 Nov. 2025.

‌[3] Smith, Kieran, et al. “The Ins and Outs of Liver Fat Metabolism: The Effect of Phenotype and Diet on Risk of Intrahepatic Triglyceride Accumulation.” Experimental Physiology, vol. 110, no. 7, 24 Jan. 2025, pp. 936–948, physoc.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1113/EP092001, https://doi.org/10.1113/ep092001. Accesat în data de 20 Nov. 2025.

‌[4] “What Is Cholesterol? Types & Function.” Cleveland Clinic, 5 Aug. 2022, my.clevelandclinic.org/health/articles/23922-what-is-cholesterol. Accesat în data de 20 Nov. 2025.

‌[5] Connor, Elizabeth. “Cholesterol and the Liver: How Are They Connected?” Healthline, Healthline Media, 3 Mar. 2017, www.healthline.com/health/liver-cholesterol. Accesat în data de 20 Nov. 2025.

[6] “Steatotic (Fatty) Liver Disease: Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 16 Nov. 2016, my.clevelandclinic.org/health/diseases/15831-fatty-liver-disease. Accesat în data de 20 Nov. 2025.