Albumina serică
Informații generale
Albumina serică este principala proteină din plasmă și reprezintă aproximativ 55–60% din totalul proteinelor serice. Ea este produsă exclusiv în ficat și are multiple funcții esențiale pentru organism. Printre acestea se numără menținerea presiunii oncotice (care previne scurgerea lichidului din spațiul intravascular către țesuturi), transportul hormonilor, al acizilor grași, medicamentelor și bilirubinei, precum și rolul de rezervă proteică în caz de stres metabolic sau boală.
Sinteza albuminei are loc în hepatocite și este un indicator important al capacității ficatului de a produce proteine. Prin urmare, determinarea nivelului seric al albuminei este una dintre cele mai utile analize pentru evaluarea funcțiilor ficatului, alături de transaminaze și bilirubină. Valorile albuminei pot fi influențate de starea nutrițională, de hidratare, de afecțiuni hepatice, renale sau inflamatorii.
Le găsești în farmaciile:
De ce este importantă analiza albuminei serice?
Determinarea albuminei serice este esențială pentru evaluarea funcției de sinteză a ficatului, dar și pentru depistarea altor afecțiuni sistemice. Deoarece albumina are o perioadă de înjumătățire de aproximativ 20 de zile, valorile sale reflectă mai ales afecțiunile cronice, nu pe cele acute.
Scăderea albuminei serice este un semnal important al afectării hepatice avansate, al malnutriției proteice sau al pierderilor renale. În ciroza hepatică, de exemplu, nivelul albuminei este adesea semnificativ redus, ceea ce duce la edeme și ascită, din cauza pierderii presiunii oncotice.
Pe de altă parte, o albumină serică crescută apare rar și, de obicei, este consecința deshidratării severe sau a concentrării plasmatice a proteinelor. Din acest motiv, interpretarea rezultatelor trebuie făcută întotdeauna în context clinic și corelată cu alte analize hepatice.
Când se recomandă testarea albuminei serice?
Analiza albuminei serice este recomandată în numeroase situații clinice, printre care:
- evaluarea pacienților cu afecțiuni hepatice (hepatite, ciroză, steatoză hepatică);
- investigarea edemelor, ascitei sau pierderilor de lichide;
- monitorizarea stării nutriționale, în special la pacienți vârstnici sau cu boli cronice;
- evaluarea funcției renale (în sindromul nefrotic se pierd cantități mari de albumină prin urină);
- monitorizarea tratamentelor hepatotoxice;
- evaluarea pacienților cu boli inflamatorii cronice, infecții sau arsuri extinse.
Determinarea albuminei se face adesea alături de TGP/ALT și alți markeri biochimici pentru a evalua gradul de afectare hepatică și a stabili cauza modificărilor.
Cum să te pregătești pentru testarea albuminei serice?
Pregătirea pentru testul de albumină serică este, în general, simplă. Totuși, respectarea câtorva reguli ajută la obținerea unui rezultat corect:
- se recomandă recoltarea dimineața, pe nemâncate, după un post de 8–12 ore;
- menține o hidratare normală (deshidratarea poate crește artificial nivelul albuminei);
- informează medicul despre tratamentele în curs (diureticele, corticosteroizii, hormonii anabolizanți pot modifica valorile).
Proba se recoltează din sânge venos, iar rezultatele sunt disponibile, de regulă, în 24 de ore. Analiza poate fi inclusă în setul complet de proteine totale serice pentru o evaluare globală a statusului proteic.
Interpretarea rezultatelor
Albumină serică scăzută (hipoalbuminemie)
O valoare scăzută a albuminei indică, de obicei, o problemă de sinteză hepatică sau o pierdere excesivă de proteine. Cele mai frecvente cauze sunt:
- boli hepatice cronice (ciroză, hepatită cronică, insuficiență hepatică);
- malnutriție proteică sau absorbție intestinală redusă;
- sindrom nefrotic (pierdere urinară de albumină);
- inflamații cronice sau infecții sistemice;
- arsuri severe, traumatisme, hemoragii masive.
Albumină serică crescută (hiperalbuminemie)
Valori crescute ale albuminei serice sunt rare și, de obicei, nu indică o boală hepatică. Cele mai frecvente cauze sunt:
- deshidratarea severă sau pierderea de lichide prin transpirație excesivă, vărsături sau diaree;
- tratamente cu corticosteroizi.
În aceste situații, medicul va corela valorile albuminei cu nivelul ureei, creatininei și al altor markeri biochimici pentru a determina cauza exactă.
Valori normale pentru albumina serică
Valorile de referință pot varia ușor între laboratoare, în funcție de metoda de determinare, însă intervalele generale sunt:
- adulți: 3,5 – 5,5 g/dL (35 – 55 g/L);
- copii: 3,8 – 5,4 g/dL;
- nou-născuți: 2,8 – 4,4 g/dL.
Valorile trebuie interpretate în contextul altor rezultate biochimice și al stării clinice a pacientului. În bolile hepatice cronice, scăderea progresivă a albuminei este un semn de afectare avansată a celulelor hepatice și de reducere a capacității de sinteză.
Analize corelate cu testul albuminei serice
Pentru o evaluare completă a funcției hepatice și a stării generale de sănătate, analiza albuminei se corelează adesea cu:
- TGP/ALT și TGO – pentru identificarea inflamației hepatice;
- bilirubina totală – pentru evaluarea excreției hepatice;
- fosfataza alcalină (ALP) și GGT – pentru depistarea colestazei;
- proteine totale serice – pentru aprecierea echilibrului proteic general;
- teste de coagulare (INR, timp de protrombină) – pentru evaluarea funcției de sinteză hepatică;
- ecografie abdominală – pentru observarea dimensiunii și a structurii ficatului.
Aceste analize complementare ajută medicul să determine dacă scăderea albuminei este cauzată de o boală hepatică, renală, nutrițională sau inflamatorie. Menținerea unei alimentații echilibrate, hidratarea adecvată și evitarea consumului de alcool contribuie semnificativ la funcționarea normală a ficatului și la stabilizarea nivelului de albumină.
Disclaimer: Informațiile prezentate au un scop strict informativ. Acest articol nu înlocuiește consultația medicală, diagnosticul sau tratamentul prescris de un medic. Pentru interpretarea corectă a rezultatelor analizelor și stabilirea unui plan de îngrijire adecvat, adresează-te unui medic specialist!
Surse de informare:
[1] “Albumin Blood Test.” Medlineplus.gov, 2024, medlineplus.gov/lab-tests/albumin-blood-test/. Accesat în data de 7 Nov. 2025.
[2] “Albumin Blood Test” Cleveland Clinic, 16 Feb. 2022, my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/22390-albumin-blood-test. Accesat în data de 7 Nov. 2025.
[3] Busher, Janice T. “Serum Albumin and Globulin.” Nih.gov, Butterworths, 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK204/. Accesat în data de 7 Nov. 2025.