Hepatita B: simptome, cauze, tratament și prevenție

Hepatita B este o afecțiune virală care afectează ficatul și reprezintă una dintre cele mai frecvente infecții cronice la nivel mondial. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste 250 de milioane de persoane trăiesc cu hepatita B cronică, iar anual, peste 1 milion de oameni își pierd viața din cauza complicațiilor cauzate de aceasta, precum ciroza și cancerul hepatic [1].

Deși este o afecțiune serioasă, hepatita B poate fi prevenită și, în anumite situații, controlată eficient prin tratamente moderne și monitorizare medicală [2]. În continuare, îți vom explica pe larg ce este hepatita B, cum se transmite, care sunt simptomele, ce analize sunt necesare, dar și ce soluții există pentru tratament și prevenție!

Ce este hepatita B?

Hepatita B este o infecție cauzată de virusul hepatic B (VHB). Acest virus atacă celulele ficatului și poate provoca inflamație acută sau, în unele cazuri, o infecție persistentă (hepatită cronică). Evoluția bolii diferă în funcție de momentul infectării, starea de sănătate a persoanei și răspunsul sistemului imunitar. 

La adulți, majoritatea infecțiilor acute se vindecă de la sine în câteva luni, însă la nou-născuți și la copii mici riscul de cronicizare este foarte mare. De aceea, vaccinarea împotriva hepatitei B este considerată esențială pentru protecția pe termen lung [2][3].

Modalități de transmitere a hepatitei B: cum se răspândește virusul?

Virusul hepatic B se transmite prin contact cu fluide biologice infectate. Principalele modalități de transmitere sunt:

• prin sânge – transfuziile, intervențiile medicale realizate folosind echipamente nesterile sau tatuajele și piercingurile făcute cu instrumente nedezinfectate favorizează transmiterea virusului. Totuși, în țările cu programe eficiente de donare de sânge (cum ar fi România și majoritatea țărilor europene), riscul de transmitere prin transfuzii este extrem de redus datorită testării universale a sângelui donat;
• prin contact sexual – virusul se poate răspândi prin raport sexual neprotejat cu o persoană infectată;
• de la mamă la copil – în timpul nașterii, virusul poate fi transmis de la mamă la nou-născut (transmitere verticală);
• prin alte modalități  – folosirea la comun a obiectelor de igienă personală (periuțe de dinți, lame de ras) care pot avea urme de sânge pot duce, de asemenea, la infectare.

Este important de subliniat că hepatita B nu se transmite prin strângerea mâinii, tuse, strănut, folosirea în comun a veselei sau consumul de alimente și apă [2][3].

Factori de risc

Anumite situații cresc probabilitatea de infectare cu VHB:

• lucrul în medii cu expunere la sânge sau alte fluide corporale – riscul este crescut pentru personalul medical;
• folosirea drogurilor injectabile sau realizarea de tatuaje și piercinguri în locuri neautorizate sau în condiții neigienice;
• contacte sexuale neprotejate și parteneri sexuali multipli – un număr mare de parteneri crește probabilitatea de expunere, mai ales dacă nu se utilizează prezervativul ca metodă de protecție;
• factori suplimentari – vârsta la infectare (copiii mici au risc mai mare de cronicizare), un sistem imunitar slăbit sau boli hepatice preexistente, acces limitat la servicii medicale și vaccinare [2].

Simptomele hepatitei B

Primele semne apar la 1-4 luni de la expunere, însă multe persoane nu observă simptome la început.

Semne și simptome în faza acută

Printre manifestările cele mai frecvente se numără:

• oboseala persistentă;
• îngălbenirea pielii sau a ochilor (icter);
• hepatomegalie (ficat mărit)
• stare febrilă ușoară;
• greață, vărsături;
• scaune decolorate;
• dureri abdominale, mai ales în partea dreaptă, sub coaste;
• lipsa poftei de mâncare.

Unii pacienți nu remarcă deloc semnele bolii sau le confundă cu simptome ale altor afecțiuni [2][3]. 

Semnele și simptomele hepatitei B cronice

În faza cronică, boala poate evolua fără simptome evidente timp de mulți ani. Uneori apar doar semne nespecifice, precum oboseala cronică sau disconfortul abdominal. În stadii avansate, hepatita B cronică poate cauza complica’ii precum ciroză și carcinom hepatocelular (cancer de ficat) [2].

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul corect necesită o vizită la medic și efectuarea unor analize specifice:

• consult medical: specialistul evaluează starea generală de sănătate, examinează pielea și ochii;
• analize pentru hepatita B:
  • Ag HBs (antigenul de suprafață al virusului B) – indică o infecție activă și faptul că persoana are hepatită acută sau cronică;
  • Anti-HBs (anticorpi de suprafață) – indică faptul că persoana este protejată (fie în urma vaccinării, fie în urma vindecării după o infecție anterioară);
  • Anti-HBc total (anticorpi produși ca răspuns la nucleul virusului și care rămân pozitivi pe viață) – indică faptul că persoana a fost în contact cu virusul la un moment dat. Rezultatele acestui test se analizează împreună cu cele două analize menționate anterior [2][4].
• analize pentru verificarea funcției hepatice: enzimele hepatice crescute (TGO, TGP crescut) pot sugera afectarea ficatului;
• ecografie hepatică: permite evaluarea structurii și dimensiunii ficatului și detectarea eventualelor leziuni focale (noduli, tumori), semne de fibroză/ciroză (contur neregulat, splină mărită) și existența hipertensiunii portale (probleme de circulație a sângelui în ficat);
• biopsie hepatică: oferă cea mai precisă evaluare a gradului de inflamație (hepatită) și a stadiului de fibroză (cicatrizare) sau ciroză [2][3].

Dacă aparții unei grupe cu risc sau prezinți simptome, programează un consult la medic pentru investigații suplimentare. Specialistul poate stabili dacă infecția există și dacă este acută sau cronică!

Tratamentul hepatitei B

Deși nu există o soluție care elimină complet virusul în orice situație, medicii pot controla eficient evoluția bolii și pot limita complicațiile.

Tratamentul pentru hepatita B acută

Infecția acută necesită:

• odihnă;
• hidratare adecvată;
• evitarea substanțelor toxice pentru ficat (inclusiv alcoolul).

Hepatita B acută durează, de obicei, câteva luni și, în majoritatea cazurilor la adulți sănătoși, organismul elimină singur virusul. Persoana dezvoltă imunitate pe viață [2][3].

Tratamentul pentru hepatita B cronică

În cazul în care virusul rămâne activ în organism mai mult de șase luni, ceea ce confirmă diagnosticul de hepatită cronică, medicul poate recomanda:

• medicamente antivirale specifice, ce reduc multiplicarea virusului;
• analize regulate pentru funcția ficatului și a încărcării virale;
• monitorizarea semnelor de complicații prin investigații imagistice sau analize suplimentare.

Specialistul va ajusta tratamentul și va indica la timp dacă este nevoie de intervenții suplimentare. Persoanele cu boli cronice hepatice au nevoie de supraveghere continuă pentru a preveni deteriorarea suplimentară a ficatului [2][3].

Importanța stilului de viață

Persoanele cu hepatita B ar trebui să:

• aibă o alimentație echilibrată, să evite alcoolul și să mențină o greutate normală;
• informeze medicul despre orice simptom nou sau care se agravează;
• nu oprească tratamentul fără supraveghere medicală;

Unele cercetări arată că fosfolipidele esențiale pot sprijini funcționarea normală a ficatului și pot contribui la refacerea celulelor hepatice afectate. Ca urmare, medicul poate recomanda integrarea unui medicament cu fosfolipide esențiale în regimul pe termen lung, ca terapie adjuvantă [5]. Cazurile cu evoluție severă (ciroză sau cancer hepatic) pot necesita transplant hepatic. Doar specialistul decide acest lucru și stabilește pașii de urmat [2][3].

Riscuri și reacții adverse

Medicamentele antivirale pot produce efecte secundare precum tulburări gastrice, modificări ale stării psihice sau reacții alergice. Monitorizarea atentă de către echipa medicală reduce aceste riscuri. Nu încerca autodiagnosticarea sau schimbarea medicației fără sfatul medicului sau farmacistului [2][3]!

Complicații ale hepatitei B netratate

Infecția netratată sau necontrolată poate afecta grav sănătatea ficatului. Complicațiile includ:

• ciroză: țesuturile hepatice sănătoase se înlocuiesc cu țesut fibros, ceea ce reduce treptat funcția organului;
• carcinom hepatocelular (cancer hepatic): riscul de apariție a unei tumori la nivelul ficatului crește la persoanele cu boală cronică;
• insuficiență hepatică: ficatul nu mai poate îndeplini funcțiile necesare corpului.
• alte efecte: pot apărea afecțiuni ale rinichilor sau inflamații ale vaselor de sânge [3].

Atenție: Neglijarea controalelor medicale și a indicațiilor specialiștilor poate duce la agravarea rapidă a bolii!

Prevenția hepatitei B

Cea mai eficientă metodă de prevenire este vaccinarea împotriva hepatitei B. În România, vaccinul se administrează încă din primele ore de viață ale nou-născutului și oferă protecție de lungă durată.

Alte măsuri eficiente

• utilizarea prezervativului în timpul contactelor sexuale cu parteneri ocazionali;
• evitarea folosirii obiectelor personale la comun (ace, forfecuțe, truse de manichiură);
• alegerea unor saloane de tatuaj și cosmetică autorizate, ce respectă cu strictețe regulile de igienă;
• testarea gravidelor și imunizarea nou-născuților expuși [3].

În plus față de vaccinare și măsurile de protecție, menținerea unui ficat sănătos joacă un rol important. Studiile sugerează că fosfolipidele esențiale pot contribui la protejarea structurii celulelor hepatice [5]. Dacă vrei să afli mai multe despre prevenția și susținerea sănătății ficatului tău, discută cu medicul sau farmacistul!

Viața cu hepatita B cronică

Persoanele cu hepatita B cronică pot duce o viață normală dacă respectă recomandările medicale. Este importantă evitarea consumului de alcool, menținerea unei diete echilibrate și efectuarea controalelor regulate. De asemenea, suportul psihologic și informarea corectă reduc anxietatea și stigmatizarea asociată bolii.

Hepatita B rămâne o problemă majoră de sănătate publică, dar este o boală care poate fi prevenită și controlată. Vaccinarea, testarea și tratamentul adecvat pot reduce semnificativ impactul acestei infecții. Dacă ai suspiciuni legate de infecția cu hepatita B sau prezinți simptomele descrise, este important să consulți un medic și să efectuezi analizele recomandate. Cu ajutorul medicinei moderne, viața cu hepatita B poate fi gestionată în siguranță [2][3].

Acest material are un scop strict informativ. Nu lua decizii medicale fără să consulți medicul!

Surse de informare:

[1] “Hepatitis B.” Who.int, World Health Organization: WHO, 23 Iul 2025, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hepatitis-b. Accesat în data de 29 Sept. 2025.

‌[2] “Hepatitis B – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2025, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hepatitis-b/symptoms-causes/syc-20366802. Accesat în data de 29 Sept. 2025.

‌[3] “Hepatitis B: What It Is, Symptoms, Transmission & Treatment.” Cleveland Clinic, 23 Ian. 2017, my.clevelandclinic.org/health/diseases/4246-hepatitis-b. Accesat în data de 29 Sept. 2025.

‌[4] “Hepatitis B Foundation: Hepatitis B Blood Tests.” Hepb.org, 2025, www.hepb.org/prevention-and-diagnosis/diagnosis/hbv-blood-tests/. Accesat în data de 29 Sept. 2025.

[5] Hanták I;Boca M;Mikulecký M;Stancek D. “Essential Phospholipids in the Treatment of Chronic Hepatitis B Virus Infection” Vnitrni Lekarstvi, vol. 36, no. 12, 2025, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2284713/. Accesat în data de 29 Sept. 2025.