Importanța evaluării hepatice periodice în prevenirea bolilor ficatului

Te-ai întrebat vreodată cum poți preveni problemele de ficat? Orice afectare a acestui organ esențial pentru detoxifiere, digestie și echilibru energetic poate avea consecințe majore asupra sănătății generale. Tocmai de aceea, evaluarea hepatică periodică are un rol important în depistarea timpurie a bolilor hepatice și în prevenirea complicațiilor.

Analizele de rutină și ecografiile hepatice nu sunt recomandate doar persoanelor cu simptome evidente, ci tuturor celor care vor să își mențină sănătatea ficatului pe termen lung [1]. În continuare, vei descoperi ce presupune un pachet de analize pentru ficat, cum se interpretează rezultatele și de ce prevenția este mult mai ușoară decât tratamentul.

Descoperă produse care susțin sănătatea ficatului

Le găsești în farmaciile:

Dr.Max Spring Farma

De ce este importantă evaluarea periodică a ficatului?

Ficatul acționează ca un filtru natural al organismului, care procesează toxinele, medicamentele și produșii metabolici. De asemenea, el contribuie la digestie, producerea bilei și la stocarea vitaminelor liposolubile [2]. Atunci când este suprasolicitat sau afectat de inflamații, infecții sau o alimentație dezechilibrată, ficatul își reduce capacitatea de regenerare. Problemele hepatice pot evolua mult timp fără simptome specifice. De exemplu, valori modificate ale enzimelor hepatice pot apărea cu luni sau chiar ani înainte de instalarea unei boli [1][3]. 

Controalele preventive pot identifica din timp disfuncțiile, înainte ca acestea să se transforme în afecțiuni severe. În plus, adoptarea unei diete sănătoase, evitarea alcoolului și a alimentelor care dăunează ficatului, precum prăjelile, mezelurile și produsele ultraprocesate, joacă un rol extrem de important în protejarea ficatului. Împreună cu analizele periodice, aceste măsuri formează baza unei prevenții eficiente [2].

Ce este evaluarea hepatică și ce analize include?

Evaluarea hepatică presupune un set de analize de sânge și investigații imagistice care verifică funcțiile și structura ficatului. Aceste teste oferă informații despre modul în care organul metabolizează proteinele, grăsimile și carbohidrații, despre gradul de inflamație și despre eventuale leziuni hepatice.

Un pachet complet de analize pentru ficat poate include parametri precum:

• TGO (AST) – indică leziuni ale ficatului sau ale mușchilor;
• TGP (ALT) – este un marker specific al afectării hepatice;
• GGT (gamma-glutamiltransferaza) – crește în cazul consumului de alcool sau al problemelor biliare;
• bilirubina totală și directă – indică modul în care ficatul procesează deșeurile celulare;
• fosfataza alcalină (FA) – este relevantă pentru evaluarea căilor biliare;
• albumina și proteinele totale – reflectă funcția de sinteză a ficatului;
• timpul de protrombină (INR) – arată capacitatea de coagulare a sângelui.

Rezultatele acestor teste sunt interpretate împreună, deoarece variațiile izolate pot avea cauze multiple. O valoare TGP crescută, de exemplu, nu înseamnă automat o boală hepatică, dar semnalează necesitatea unei evaluări suplimentare [1][4].

Ecografia hepatică și importanța sa în diagnostic

Pe lângă analizele de sânge, ecografia este cea mai utilizată metodă neinvazivă pentru examinarea ficatului. Aceasta îi permite medicului să observe forma, dimensiunile și structura internă a organului. Dimensiunile normale ale ficatului diferă ușor în funcție de vârstă, sex și conformație corporală, însă un ficat mărit poate indica inflamație, steatoză (ficat gras) sau alte afecțiuni.

Prin ecografie se pot depista:

• modificări ale structurii parenchimului hepatic;
• prezența chisturilor sau a leziunilor;
• dilatarea căilor biliare;
• acumularea de lichid (ascită);
• modificări ale fluxului vascular hepatic.

Ecografia hepatică este complet nedureroasă și se recomandă cel puțin o dată pe an, în special persoanelor cu factori de risc precum obezitate, diabet sau consum cronic de alcool [5].

Când sunt recomandate analizele hepatice?

Analizele pentru ficat sunt indicate:

• în scop preventiv, o dată pe an, chiar și în absența simptomelor;
• în prezența semnelor clinice precum oboseală, icter, greață sau dureri abdominale;
• pentru monitorizarea tratamentelor medicamentoase de lungă durată;
• în caz de afecțiuni biliare sau digestive, cum este colecistita;
• pentru urmărirea evoluției pacienților cu hepatită, ficat gras sau ciroză.

Persoanele care lucrează într-un mediu toxic, urmează tratamente pentru boli cronice sau au istoric familial de afecțiuni hepatice ar trebui să efectueze controale mai frecvente, conform recomandării medicului [1][4].

Cum se interpretează rezultatele analizelor hepatice?

Interpretarea analizelor hepatice trebuie făcută întotdeauna de un medic specialist, deoarece valorile pot fi influențate de mai mulți factori: alimentație, stres, tratamente sau chiar exercițiu fizic intens.

Un nivel crescut al enzimelor hepatice (TGO, TGP, GGT) poate indica inflamație, steatoză sau hepatită. Bilirubina mare poate semnala o problemă de drenaj biliar sau distrugerea crescută a globulelor roșii. În același timp, o scădere a albuminei poate sugera afectarea funcției de sinteză a ficatului. Pentru o imagine completă asupra stării hepatice, rezultatele se corelează și cu simptomele și alte informații relevante [1][4].

Factori care pot afecta rezultatele analizelor

Înainte de efectuarea analizelor hepatice, medicul recomandă, de obicei, un repaus alimentar de 8–12 ore. Anumite medicamente (antibiotice, anticonvulsivante, contraceptive orale) pot influența valorile transaminazelor. Consumul de alcool sau de suplimente alimentare fără recomandare medicală poate genera rezultate fals crescute. Pentru o evaluare corectă, este important să-i comunici medicului toate tratamentele pe care le urmezi, regimul alimentar și eventualele simptome digestive. Repetarea analizelor la intervale regulate ajută la monitorizarea eficienței măsurilor preventive și la depistarea precoce a oricărei disfuncții [1][4].

Prevenția bolilor hepatice prin evaluare și stil de viață

Prevenția eficientă combină controalele medicale cu un stil de viață echilibrat. Alimentația are un rol decisiv în menținerea sănătății hepatice. Este recomandat un regim bazat pe:

• legume verzi și fructe proaspete – surse naturale de antioxidanți;
• carne slabă și pește – bogate în proteine ușor digerabile;
• uleiuri vegetale presate la rece – cu acizi grași nesaturați;
• evitarea excesului de zahăr și sare.

Pe lângă dietă, odihna suficientă, activitatea fizică regulată și hidratarea corectă susțin funcția de detoxifiere a ficatului [2]. În unele cazuri, medicul poate recomanda suplimente cu fosfolipide esențiale, substanțe care contribuie la protejarea și regenerarea membranei celulare hepatice. Acestea pot fi administrate în cure periodice, pentru menținerea funcției hepatice optime [6].

Cât de des trebuie făcute analizele hepatice?

Frecvența controalelor depinde de istoricul medical și de factorii de risc ai fiecărei persoane. În general:

• adulții sănătoși – o dată pe an;
• persoanele cu diabet, obezitate sau dislipidemii – la 6 luni;
• cei care urmează tratamente medicamentoase hepatotoxice – conform recomandării medicului;
• pacienții cu afecțiuni hepatice cunoscute – trimestrial sau semestrial.

Evaluarea hepatică periodică reprezintă o măsură esențială de prevenție și menținere a sănătății generale. Analizele pentru ficat și ecografia oferă informații precise despre funcționarea acestui organ vital, iar depistarea din timp a valorilor anormale poate preveni evoluția către insuficiență hepatică sau ciroză.

Acordă atenție alimentației, evită obiceiurile nocive și efectuează periodic testele recomandate. Dacă observi simptome persistente, precum oboseală, durere subcostală dreaptă sau icter, adresează-te medicului pentru evaluare completă. Prevenția este cea mai sigură cale de a-ți menține ficatul sănătos și de a evita complicațiile pe termen lung [1][2][4].

Atenție: Informațiile din acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Pentru interpretarea rezultatelor analizelor hepatice și recomandări personalizate privind stilul de viață sau administrarea suplimentelor, adresează-te medicului tău!

Surse de informare:

[1] “Liver Function Tests” Cleveland Clinic, 5 Ian. 2018, my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/17662-liver-function-tests. Accesat în data de 28 Oct. 2025.

‌[2] “Liver Functions, Location, Anatomy and Disease | Columbia Surgery.” Columbiasurgery.org, 2025, columbiasurgery.org/liver/liver-and-its-functions. Accesat în data de 28 Oct. 2025.

‌[3] “Common Characteristics of Liver Disease.” The Johns Hopkins University, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/common-characteristics-of-liver-disease. Accesat în data de 28 Oct. 2025.

‌[4] Lala, Vasimahmed, et al. “Liver Function Tests.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 30 July 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482489/. Accesat în data de 28 Oct. 2025.

‌[5] “Liver Ultrasound” Cleveland Clinic, 25 Aug. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/liver-ultrasound. Accesat în data de 28 Oct. 2025.

‌[6] Okopień, Bogusław. “Essential Phospholipids. Mechanism of Action in Liver Disease Explained” https://www.globalliverforum.com/dam/jcr:6cc825ea-b9aa-4ee2-be4a-5d93fc329401/Lecture%20summary_Liver%20Forum_Prof_Okopien.pdf Accesat în data de 28 Oct. 2025.